miercuri, 5 ianuarie 2011

Cartoafe coapte

Cum de-am uitat? Habar nu am... Trebuia să se facă iarnă zdravănă.

Se iau piciocile/perele de pământ/peruștele/barabulele/cartoafele și se spală bine-bine-bine, dacă vă place sa le mâncați cu coajă cu tot, ca și mie. O soluție e să folosiți o drăcie din aia de frecat tigăi din plastic (arată ca spălătoarea din sârmă, doar că e din plastic). Foarte utilă la casa omului, mă jur pe pompița de detergent încorporată în chiuvetă.

Se dau la cuptorul încălzit bine (4-5 la gaz, 180 grade la electricitate) și se așteaptă cu ceva răbdare, în funcție de mărimea ziselor cartoafe, până sunt gata și se fac terci la cea mai mica apăsare,  iar coaja e puțin crocantă. Ca să nu aștept prea mult, eu folosesc cartofi mici, din aia ziși 'de dat la porci', care-s gata în circa juma' de ceas.

Recomand călduros a se manca unși cu unt și presărați cu sare, iar pentru a aluneca mai ușor pe gat, cu moare de curechi sau, pentru urechi mai delicate, zamă de varză murată.

2 comentarii:

  1. toate avantajele le are mancarea asta: e extraordinar de gustoasa, readuce amintiri frumoase din copilarii oricat de grele, nici nu obosesc, dar nici nu pot spune ca n-am facut nimic, nu costa cat un delivery, si ramane si o gramada de timp sa... oare sa ce? sa comentez pe blogul tau :)

    RăspundețiȘtergere